🎶 Concertul parodiilor

Am observat că în ultimele zile câțiva colegi de pe vreo două-trei bloguri au început să mă disece și se pronunțe la greu pe tema identității mele, știind cine sunt, de unde vin și ce am voie să scriu pe pagina mea. Și știți ce am mai observat pe blogurile lor? Au lepșe! 🙂

În articolul de azi voi aborda o leapșă de pe blogul Ultimul vagon. Premiză: cu 50 de ani în urmă, o adolescentă de 17 ani a scris o parodie la poezia El Zorab, a lui Geoege Coșbuc. Renata (de pe blogul Ultimul vagon) ne invită să parodiem și noi o poezie la liberă alegere.

Eu am ales tot o poezie de Coșbuc, intitulată Concertul primăverii.

Concertul parodiilor

Chiar acum din tren venii
- Și c-o veste bună!
Leapșă nouă-avem, copii;
Scriu și eu, și tu să scrii,
Scriem împreună.

Vrei programă, lămurit?
Stai puțin să văd.
Vladen, un blogăr vestit
De prin Rusia venit
Va face prăpăd.

Scriitoarea ce-a tradus
Jocurile Foamei
Va citi pe la apus
Un ritm de Coșbuc impus
Vechi ca vinul cramei.

Carmen cea cu poezii
Sau cu poezele
Va crea trei parodii
Despre parcuri verzulii,
Bătăi și-alte cele.

Va-nchega apoi atent
Într-un metru antic
Ode mari, transpuse lent
În povești de-amor absent
Goe cel zburdalnic.

Nici Damblarin, pișicher,
Nu va sta pe tușă
Ci va scrie de-un șomer
Cu kebab și cu piper
De băgat la gușă.

Chiar și gazda va-ncropi
Pe modelul detox
Persiflante elegii
Despre rățuștele vii
Umflate cu botox.

Subsemnatul, despre care
Nu se știe clar
De-o fi Maver, Aldus, floare,
Va privi din depărtare
Zbuciumul zadar.

În concluzie, copii,
Nu mai stați pe gânduri:
Nu aveți a vă sfii
Că străinii vor citi
Ale voastre rânduri!