Un articol de luna trecută de pe Euronews ridică câteva semnale de alarmă cu privire la utilizarea lui ChatGPT[1] pe post de consilier psihologic de către puberi și adolescenți. Pe scurt, articolul afirmă că tot mai mulți tineri recurg la inteligența artificială generativă pentru a-și rezolva diverse tulburări psihice și probleme emoționale, în timp ce psihologii avertizează că, deși modelele lingvistice mari pot fi niște instrumente utile până la un anumit punct, ele nu pot înlocui terapeutul.
Pentru mulți dintre noi aceste informații par banale. Probabil că toți am observat o creștere în utilizarea instrumentelor de inteligență artificială, atât la noi înșine cât și la cei din jurul nostru. Dar partea care m-a surprins din articolul de mai sus este amploarea fenomenului descris.
Să detaliem conținutul articolului. Un studiu din revista „Harvard Business Review” afirmă că cea mai frecventă utilizare a modelelor de inteligență artificială este pentru companie personală și suport emoțional. Iar un studiu din 2025 din Spania constată că 9 din 10 tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 19 ani folosesc tehnologia pentru a căuta informații despre sănătate. Formularea mi-a ridicat un semn de întrebare, pentru că pubertatea și adolescența sunt perioade din viața umană caracterizate de o sănătate fizică înfloritoare. M-aș fi așteptat ca acest subiect să-i preocupe pe cei în vârstă, și atunci despre ce fel de sănătate este vorba? Fizică? Nicidecum.
Misterul e risipit în rândurile următoare, unde ni se spune că un alt studiu, din Mexic, a descoperit că 71% din populația locală folosește inteligența artificială pentru ajutor în rezolvarea problemelor de sănătate mintală. Iar asta în condițiile în care Organizația Mondială a Sănătății afirmă că sănătatea psihică este în declin și că unul din 7 tineri și peste un miliard de oameni de pe glob prezintă o problemă de sănătate mintală.
În partea finală, articolul menționează doi psihologi care afirmă că, deși inteligența artificială poate fi utilă în anumite limite, modelele precum ChatGPT acționează asupra efectelor și simptomelor, fără a trata cauzele. Aceste modele inteligente adoptă o atitudine empatică, care nu îi judecă pe utilizatori și le oferă mirajul că sunt ascultați și înțeleși, de unde și popularitatea lor crescută pentru aceste roluri. Dar, spun psihologii respectivi, uneori această reconfirmare continuă nu este benefică pe termen lung, putând duce la amplificarea egoului și la narcisism. După cum este ușor de înțeles, uneori însănătoșirea psihică implică să punem reflectorul și asupra părților mai puțin plăcute ale personalității noastre.
Așadar, ajutorul terapeutic pe care îl poate oferi ChatGPT este parțial, limitat, superficial și nu va putea înlocui conexiunile umane autentice. Din acest punct de vedere, cred că recurgerea la inteligența artificială pentru a-ți rezolva anumite probleme personale prezintă anumite riscuri, atunci când poți fi păcălit să te bazezi pe ea mai mult decât ar fi indicat și să-i ceri mai mult decât poate să-ți ofere. În acest caz, rezultatul nu poate fi decât o amplificare și cronicizare a problemelor tale.
Dincolo de aceste aspecte, cel mai interesant și surprinzător element pentru mine rămâne faptul că atât de mulți oameni trec astăzi prin stres, anxietate, depresie, dezechilibre emoționale, frământări psihice etc.
Este adevărat că unii filosofi și scriitori au tras diverse semnale de alarmă cu privire la faptul că societatea modernă, deși a atins o culme a civilizației și progresului tehnologic, este tot mai anxioasă și depresivă. A se vedea, de exemplu, sindromul epuizării profesionale (burnout), prezent din ce în ce mai des în societatea modernă, sau opiniile lui Aldous Huxley cu privire la distopia lumii noastre, ca să mă limitez la două exemple în acest sens. Totuși, aceste voci sunt destul de puțin cunoscute, semn că ele nu au fost luate foarte mult în serios. Ei bine, studiile menționate mai sus, care arată că ChatGPT este utilizat preponderent pe post de psihoterapeut, readuc în prim plan subiectul depresiei, stresului și anxietății omului modern.
În opinia mea, faptul că marea majoritate a celor care utilizează ChatGPT caută în primul rând informații despre cum să-și restabilească echilibrul psihic și sănătatea emoțională este un semnal foarte puternic în direcția tezei că ceva s-a rupt la nivelul societății moderne și că omul contemporan suferă de diverse dezechilibre și tulburări psiho-emoționale.
Acum, asta nu înseamnă nici pe departe că toți oamenii sunt nebuni sau bolnavi psihic. De exemplu, e o mare diferență între o depresie cronică și o stare vagă de anxietate sau un disconfort emoțional. Paleta acestor dezechilibre psiho-emoționale este foarte largă, dar aici nu intensitatea stărilor frapează, ci răspândirea lor foarte mare.
Această stare de fapt, pe care chatboții de inteligență artificială o scot indirect în evidență, ridică o serie de noi întrebări cu privire la cauzele, explicațiile și mecanismele ei. De ce societatea contemporană, deși experimentează un prea-plin de confort, bunăstare și avans tehnologic, trece prin crize emoționale și dezechilibre psihice? Care sunt resorturile acestor afecțiuni și cum se pot ele corecta? Ce ne indică asta despre eventualele elemente pe care le omitem sau le interpretăm greșit atunci când evaluăm civilizația actuală și îi trasăm coordonatele pentru viitor? Etc.
Dar o astfel de discuție depășește cu mult cadrul articolului de față.
Note de subsol:
1 În contextul acestui articol, urmând modelul din articolul original, „ChatGPT” este folosit ca exemplu particular de model lingvistic mare (LLM), fiind unul dintre cele mai populare instrumente de acest tip. În realitate, studiile menționate nu s-au referit exclusiv la ChatGPT, ci la inteligența artificială generativă și la LLM-uri în general. ⤴
Comentarii
Trimiteți un comentariu